când eram mici, frate-meu și cu mine făceam diverse chestii împreună, nu prea multe, dar presupuneau un limbaj codificat comun pe care nici noi nu-l înțelegeam prea bine în unele cazuri, cum ar fi ăsta cu magazinul de dans. numele a venit spontan pentru activitatea și rezultatul ei: făcutul punctelor colorate cu cariocile pe aceeași foaie, hlizindu-ne. pentru mine, deși poate părea absurd, magazinul de dans e culmea comunicării. analizând acum ce era în capul nostru, mă gandesc la o combinație de lumini de discotecă (stroboscop și globul cu oglinzi la costineşti) plus magazinul plasat imaginar de noi în vama giurgiu, mai exact "în port" și din care ne puteam lua pe vremea lui ceașcă tot ce ne alegeam din cataloagele de tip quelle pe care le găseam la bunici croitorese. foarte glam, nu? ne-am născut la sfârşitul anilor '70 (2008)